Poveste de septembrie

Decembrie 13, 2014

foliage-covered-steps-22624-1366x768

Multe pot fi spuse despre anotimpul transformărilor, toamna… o călduță transcendență la început dar o rece și ireversibilă mișcare spre sfârșitul ei, spre iarnă.

Toamna este primavara iernii o a doua primăvară a anului, în care fiecare frunză este o floare.Cel putin așa simtim cele trei luni care uneori par o eternitate in dodecaedrul anual.

Primele amintiri vii ale noastre in afara sânului familiei,prima zi de  gradiniță de școală, de facultate.

O aliniere splendida a vietii tumultoase a universului uman și o stingere în degradeuri fine a naturii înconjurătoare.

Aici incepe și povestea mea, intr’o toamnă liniștită…

O casa mare,o strada mare, un birou mare, poate toate prea mari pentru o singură persoană.

Pierdut in vria interminabilă a evenimentelor trecute,încercam să mă ajung din urmă și să mă  alinez prezentului a cărui cadența era inegală și cu un ritm parcă  prea accentuat.

Oarecum nemulțumit de modul în care ultimele zile,saptămâni,luni trecuseră,parcă fără culoare,înțeles sau noimă,,împrăștiat pe două continente, scrutam orizontul cu o privire interioara ștersă,înceată și moartă…

Nu găseam raportare la un eveniment care să trezească la viață, ceea ce fusese oarecum cufundat întrun somn glacial,sufletul meu.

Nici cea mai puternică lumină nu poate ajunge în locuri unde niciodată nu s’a simțit nevoia ei.

Ca oricare altă zi fară vreun semn desconspirant a ceea ce va urma începea și ziua aceea,alte 24 de ore senine la primele ore și întunecate în ultimele sale ceasuri ,multe arome,multe fete,multă agitație, mult prea multă mișcare.

Printre atâta tumult întrezăresc un moment de calmitate care oprește desfășurarea normală a lucrurilor,a mișcării haotice, parcă a timpului.

Printre atâtea fețe văd un chip zâmbitor,cald,luminat de doi ochi care păreau că își ia strălucirea din stelele cele mai sclipitoare  și profunzimea din adancul celei mai adânci mării…am simțit că am ajuns în prezent,că ceea ce fusese nu mai era dominant pentru mine,conta doar ceea ce vedeam atunci,reușisem să mă ancorez în ACUM și AICI.

Nu îmi mai inchipuiam cum ar fi fost să..parca știam cum este,vedeam puțin cum va fi.

Simțeam o profundă răscolire interioară, știam că liniștea chipului ei fusese începutul unei furtuni calde și interminabile pentru mine.

Iarăși parcă auzeam clopoțeii,vedeam frunzele și le simțeam sub tălpi foșnetul lor,o emoție a începului mă copleșise și parcă eram treaz dupa un somn lung.

Era toamna, o zi în care am privit în ochii adânci și cuminți  ceea ce lipsise  până atunci în viata mea.

Acum știam că dincolo de iarna ce urma să vină,  va răsări o primăvară eternă.

Anunțuri

The Real Jurassic Park

August 4, 2012

 

 

Viitorul apropiat ne va aduce fata in fata cu creatii hollywoodiene  de cosmar ce prind viata.

Magnatul in industria miniera si unul dintre cei mai bogati oameni ai planetei,initiatorul proiectului Titanic 2 , care va avea prima croaziera in 2016, dezvaluie si alte programe in agenda sa viitoare.

Miliardarul australian Clive Parker, doreste sa recreeze prin clonare un  dinozaur, in vederea deschiderii unui parc tematic pe insula lui Palmer Resort din Coolum, Australia.
Pe cat de bizara, una din aspiratiile viitoare a acestuia este de a  readuce la viata  maiestuasele creaturile disparute cu peste 65 de milioane de ani in urma.

Pentru a reusi acest lucru,acesta se afla deja in negocieri avansate cu savantii care au clonat prima fiinta din lume, oaia Dolly, in vederea preluarii ambitiosului sau plan, si transformarii lui in realitate.

Desi discutata in trecut, ideea clonarii animalelor disparute a intampinat mereu probleme, fie de natura morala fie stiintifica.

Clonarea dinozaurilor a fost un tel comun al multor oameni de stiinta si miliardari de-a lungul timpului. Astazi evolutia exponentiala a stiintei genetice impreuna cu finantarea nelimitata pot „aduce” la viata acest SF biologico-genetic.

Daca viziunea sa va prinde viata,vom fi martorii  celui mai mare eveniment din istoria Terrei, si anume existenta simultana  a doua specii dominante.

Pana la infaptuirea acestui eveniment, putem doar sa ne imaginam cum ar fi o croaziera cu Titanicul(2) spre o insula plina cu dinozauri.

 

 

 

 

Ce oare ar putea sa se intample ?

 


Asemanări

Ianuarie 19, 2012

Vedeţi asemănările ?


Ciorbea – Stephen Hawking

Shia LaBeouf – Cristiano Ronaldo

Shia LeBeouf – Karim Benyema

Victor Hrebenciuc – Lordul Sith

Jim Morrison – John Lennon

Adi Minune – Broasca Râioasă

 


Sasha Lopez & Broono feat Andreea D – All my people

Martie 21, 2011

Summer’s coming. I can already feel it !

 


Alcatraz – The Rock

Februarie 17, 2011

Primul document care a atestat existenţa insulei a fost realizat de  spaniolul Juan Manuel de Ayala în anul 1775, acesta cartografiind tot Golful San Francisco şi dând insulei denumirea de Insula Pelicanilor.

Insula se află pe coasta oraşului San Francisco la 1.5 kilometri distanţă de acesta.În prezent este un loc magnific de unde   coasta americană poate fi văzută în toată splendoarea ei,un loc ce adăposteşte colonii de păsări, un punct important pe harta turistică,fiind vizitat anual de foarte mulţi turişti,dar şi un decor pentru multe filme celebre ale industriei cinematografice americane.

Însă Alcatraz nu a fost mereu un loc recreaţional sau o sursă de inspiraţie şi decor pentru Hollywood. Istoria întunecată a acestui loc a început odată cu ocuparea Californiei de către americani în timpul razboiului Mexicano-American (April 25, 1846 – February 2, 1848 ).

 

Guvernatorul de atunci al Californiei a achiziţionat insula în vederea  transformării ei întro fortăreaţă militară,care să devină un punct de rezistenţă al armatei americane în faţa vecinilor mexicani.Lucru care s-a şi întâmplat până în anul 1866.

Odată cu izbucnirea Războiului Civil american în anul 1861 aceasta a devenit închisoare militară pentru prizonieri căzuţi pradă războiului. Datorită izolării de continent în anul 1867  s-a început construirea unei închisori militare  care mai târziu a devenit locul de încarcerare şi pentru deţinuţii civili. În urma rezultatelor excelente obţinute Statul American a hotarât construcţia în anul 1909 a închisorii moderne care se poate vedea şi azi pe insula cu acelaşi nume. Construcţia a fost supervizată de maiorul  Reuben Turner, şi terminată  până în anul 1912. În 1934 închisoarea a trecut în patrimoniul Biroului Federal al Închisorilor,cu un an înainte fiind desfiinţată ca una militară şi devenind o închisoare federală.

Aceasta a funţionat ireproşabil timp de 29 de ani neexistând vreo evadare reuşită,toate încercările puşcăriaşilor soldandu-se cu eşecuri.În toată această perioadă au existat 14 încercări de evadare în care au fost implicaţi 36 de deţinuţi, 6 dintre ei fiind omorâţi in timp ce încercau să scape.

 

Cel mai notabil eveniment s-a petrecut pe 11 iunie 1962 când trei deţinuţi: Frank Morris şi fraţii John şi Clarence Anglin au reuşit cea mai complexă evadare din istoria penitenciarului şi poate cea mai spectaculoasă din istoria modernă a penitenciarelor.

FRANK MORRIS

 

JOHN ANGLIN

 

CLARENCE ANGLIN

 

Istoria acestei evadări îşi are începuturile în septembrie 1961, când Frank Morris,Clarence Anglin,John Anglin,şi Allen West(acesta din urmă nereuşind să evadeze) terminaseră de elaborat planul marii evadări. În luna mai a aceluiaşi an aceştia reuşiseră sa creeze o breşă în zidurile celulelor lor,lucru care le asigura prima fază a evadării.

În noaptea de 11 iunie 1962 aceştia s-au strecurat prin breşele create în zidul celulelor au escaladat sistemul de ventilaţie ajungând pe un coridor de mentenanţă din spatele celulelor şi reuşind în final să ajungă pe acoperişul închisorii pe care l-au escaladat.Odată scapaţi din penitenciar,Morris  împreună cu fraţii Anglin, şi-au umflat barcile confecţionate din materialele de cauciuc impermeabil  furate din atelierul închisorii şi au început să vâslească spre libertate.

Aceştia au reuşit să scape de controlul de noapte al gardienilor şi ramână nedescoperiţi pâna a doua zi dimineată, prin faptul că confecţionasera nişte manechine pe care le puseseră în locul lor în paturi.Manechinele fuseseră confecţionate din tencuiala, săpun ,hartie igienică şi păr furat  de la frizeria închisorii, pentru a da manechinelor o imagine mai realistă.

Ca urmare a acestei evadări incredibile,închisoarea crezută cea mai sigură din lume, a fost închisă un an mai tarziu pe  21 martie 1963.

 

 

În 1976 insula Alcatraz a fost inclusă în Registrul Naţional al Locurilor Istorice.

Alcatraz rămâne până astăzi  în mod oficial ca închisoarea supremă,deoarece niciunul dintre cei trei deţinuţi care au evadat cu succes din ea nu au fost găsiţi de către autorităţiile americane, şi se consideră că s-ar fi înecat  în apele reci ale golfului San Francisco.

Însă în conştiinţa colectivă  Alcatraz,locul de coşmar pentru orice persoană care cunoaşte istoria locului şi a celebrei evadări, este lupta câştigată de om împotriva sistemului. Alcatraz a rămas altfel, pe lângă „iadul pe pământ”, un simbol al dorinţei de a fi liber împotriva oricărui obstacol considerat imposibil de trecut.


Lucruri mai putin stiute din perioada 1939-1945 – Armele secrete ale nazistilor

Noiembrie 1, 2010

Razboiul a fost intotdeauna o perioada extraordinara pentru mari progrese tehnologice in toate domeniile, iar masinaria de razboi nazista este exemplul perfect pentru acestea. Pe tot parcursul razboiului  mintiile luminate germane au demonstrat lumii incontestabila valoare a creatilor lor tehnologice, care au fost ulterior surse de inspiratie pentru intreaga lume timp de numeroase decenii si au contribuit la progrese si descoperiri revolutionare. Viitorul si planificarea au reprezentat  puncte de reper importante  pentru poporul german, astfel futurismul si  inovatia tehnologica, gasindu-se in majoritatea masinariilor  acestora  de razboi.

Proiectul AMERIKA


Proiectul AMERIKA a fost initiat de Reichsluftfahrtministerium (Ministerul aviatic al Germaniei naziste) in vederea realizarii planului nazist de a cucerii America.

Acesta viza bombardarea strategica a oraselor americane,cu precadere orasul New York,pornind de la baze aeriene din Franta sau Insulele Azore.Proiectul consta in trimiterea celor 3 bombardiere conventionale (insotite de avioane de lupta) cu raza lunga de actiune pana pe coasta estica a Americii in vederea instalarii haosului in randul cetatenilor americani.

Concepute in prima instanta pentru a ajuta flota de submarine a germanilor in cel de-al doilea razboi mondial,atat in a depista vase inamice cat si pentru a initia atacuri proprii, modelele Messerschmitt Me 264 Amerika, Junkers JU 390, si Focke-Wulf Ta 400 au facut parte din programul nazist AMERIKA.Acestea erau bombardiere grele cu raza de actiune de pana la 15 000 km al caror scop era distrugerea oraselor nord americane si astfel indeplinirea visului grandoman a lui Hitler de a vedea zgarie norii americani in flacari.

Proiectul secret nazist „Amerika”  prevedea si trimiterea unui bombardier „invizibil” supersonic care sa poata transporta o bomba nucleara, in vederea distrugerii orasului New York. Un astfel de bombardier a fost creat (ca si design)  de catre fratii Reimar si Walter Horten si construit de Gothaer Waggonfabrik. Primul prototip  Horten Ho IX (sau „Horten Ho 229” ) a zburat pe 1 martie 1944, in total fiind construite 3 astfel de aparate de zbor pana in 1945. Acest avion care face parte din categoria „aripilor zburatoare”  a fost primul avion din lume care a incorporat tehnologie stealth,utilizata cateva decenii mai tarziu de catre armata S.U.A. , atat in bombardierele lor (B2 SPIRIT) cat si in alte avioane de lupta militare (F 117 Nighthawk). Desi niciodata nu si-a indeplinit menirea de a lansa o bomba nucleara asupra orasului New York, modelul Horten Ho 229 a fost primul avion care sa poata realiza cele 3*1000 cerinte,functii, si anume sa duca o incarcatura de 1000 de Kg, la peste 1000 de kilometri si cu o viteza de 1000 de km/h (proiectul 3* 1000). Pe langa functia de bombardier acesta putea fi folosit si ca un avion de vanatoare deoarece benficia de 2 tunuri de 30 mm pentru a indeplini functia defensiva , dar si pentru a lansa un atac propriu-zis. Avantajul suprem al acestui aparat de zbor il constituia  faptul ca era mai rapid decat orice avion aliat al vremii respective.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Proiectul a fost abandonat datorita lipsei fondurilor care  fusesera alocate industriei de razboi germane, si  datorita fazei inaintate in razboi  (aproape de sfarsitul sau).

Bombardierul Me 264 conceput  in 23 Decembrie 1942

Junkers JU 390 realizat pe data de 20 Octombrie 1943

Focke-Wulf Ta 400,prototip construit in  1943

 

 

Vergeltungswaffe – Armele razbunarii germane

 

Armele „razbunarii” naziste,construite pentru campania militara impotriva Angliei, erau arme de artilerie concepute pentru distante uriase,extrem de sofisticate si inaintate din punct de vedere tehnologic pentru acele vremuri.Bombele terorii cum erau denumite de catre aliati erau folosite pentru bombardarea oraselor Angliei si terorizarea populatiei britanice.

Cele trei tipuri de arme: racheta V1 Fieseler Fi 103 ,  racheta V2 si supertunul de artilerie V3 Hochdruckpumpe au facut peste 7000 de victime in randul aliatilor si  alte victime in cel al muncitorilor care le-au construit.

Desi menite pentru  distrugere totala , impactul lor a fost devastator din punct de vedere psihologic (pentru cetatenii oraselor bombardate)  si nu neaparat  material.

Foarte evoluate , aceste arme au reprezentat pentru aliati surse de inspiratie tehnologica viitoare. Astfel V1 si V2 au dus la construirea rachetelor spatiale americane care au dus omul pe luna in 1969, iar supertunul de artilerie V3 a fost sursa de inpiratie pentru dezvotarea programului HARP (High Altitude Research Project) din anii  ’60 dezvoltat de catre americani si canadieni precum si a proiectului Babylon.

 

V1 Fieseler Fi 103

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

V2-Aggregat 4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

V3 – Hochdruckpumpe

 

 

 

 

 

 

 

Avioane racheta militare germane

 

Construite spre sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial avioanele racheta supersonice germane , nu au mai putut schimba soarta razboiului in favoarea germanilor,  insa au fost puncte de referinta pentru viitoarele modele  de avioane aliate ce aveau sa apara dupa razboi . Printre avioanele de lupta germane  super rapide se numara:

 

Messerschmitt Me 163

 

 

 

 

 

Messerschmitt Me 262

 

 

 

 

 

Focke-Wulf Ta-183

 

 

 

Dornier Do 335

 

 

 

 

 

 

 

 

Heinkel He 162

 

 

 

 

 

 

 

 

Arado Ar 234 (primul bombardier supersonic din lume )

 

 

 

 

 

 

 

Henschel Hs 132 & 162

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bachem Ba 349

 

 

 

 

 

 

 

Programul discurilor zburatoare naziste

 

Inceput in anul 1937 de catre societatea oculta Vril Gesellschaft impreuna cu oficiali ai partidului nazist, programul „OZN-urilor” germane-Rundflugzeug RFZ Series 1-7, a durat 4 ani pana in anul 1941.Acesta program a reprezentat un progres tehnologic urias, continuat imediat dupa razboi de catre americani.

Navele in forma de disc au survolat multe zone de lupta , fiind vazute in timpul razboiului de catre soldatii aliati,care la randul lor au raportat aceste ciudatenii zburatoare,considerate pe atunci, ca apartinand unei civilizatii extraterestre superavansate.



 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Submarinele germane U-Boat : clasa XXI Elektroboote si clasa XXIII

 

 

Este cunoscut faptul ca Batalia pentru Atlantic a fost cea mai lunga campanie militara a celui de-al Doilea Razboi Mondial, intinzandu-se pe toata durata razboiului,iar submarinele germane au produs pagube enorme aliatilor. In cei sase ani de razboi submarinele germane care „vanau” in haite de lupi (tactica militara de atac a convoaielor de vase aliate), au distrus peste 3500 de vase comerciale aliate, 175 de vase de lupta si 230 de submarine.Modelele de clasa XXI si XXIII au fost cele mai evoluate submarine din punct de vedere tehnologic al celui de-al Doilea Razboi Mondial.Modelul XXI Elektroboote cu cele 4 motoare (2 electrice/2diesel), putea sa mearga 3 zile continuu fara sa necesite reincarcare (incarcarea durand doar 5 ore ) si avea o raza de actiune de 27 800 km la suprafata si 630 km complet  scufundat.

Spre sfarsitul razboiului a fost lansat modelul XXIII , care a fost cel mai avansat submarin al celui de-al Doilea Razboi Mondial, din punct de vedere tehnologic. Impactul lui nu a fost unul foarte mare , deoarece din cele 61 de submarine construite intre aprilie 1944 si aprilie 1945, doar sase se stie ca ar fi participat la operatiuni militare.

Flota de submarine a lui Karl Donitz a fost cea mai distrusa divizie de lupta germana din Razboi , 783 de submarine fiind distruse de catre aliati.

Ultimul submarin care s-a predat aliatilor a fost U977 pe data de 17 august 1945 , la trei luni de la terminarea razboiului in Europa. Submarinul de clasa VII -C a parasit portul Kristiansand din Norvegia pe  2 Mai 1945, cu destinatia Argentina pentru a se preda 3 luni mai tarziu , dupa o calatorie de 14 157 de kilometri si dupa 107 zile  petrecute pe mare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gandirea inovativa si iesita din tipar a germanilor a dus la realizarea altor masini de lupta ciudate si revolutionare chiar si conform standardelor tehnologice  actuale :

 


Sikorsky Aircraft

August 13, 2010

Leonardo da Vinci desenează in anul 1483,  o masină zburatoare, cu elice de sustentaţie care, pusă in miscare prin forta musculara a unui barbat, trebuia să-i permita acestuia să se înalţe de la sol. Deşi primul om care a prezentat lumii la începutul secolului al 15-lea, schiţele unui „şurub aerian”-elicopterul  a fost Leonardo da Vinci, contruirea acestuia a fost posibilă secole mai târziu.

Născut pe 25 mai 1889, Igor Ivanovich Sikorsky este un american de origine ucrainiană.Părintele elicopterului dar şi a avionului cu aripă dreaptă, acesta a fost primul om care a produs în serie, la scara de producţie mare, un elicopter în anul 1942.

Sikorsky emigreaza în America pe 30 martie 1919, la New York, datorită condiţiilor potrivnice din ţara natală. Acesta îsi incepe noua viaţă întâi ca profesor , dar avansează cu timpul către meseria care îl va face recunoscut pe plan mondial,şi anume inginer şi constructor de avioane şi elicoptere.

În 1924 Sikorsky produce primul biplan cu motor dublu din Statele Unite,care putea să atingă o viteză de aproximativ 185 km\oră,şi să transporte 14 persoane.

Deja un membru al Corporaţiei Tehnologiilor Unite, el produce pentru S.U.A. modelul S-42 „Clipper”,un hidroavion uriaş,care făcea parte din categoria aşa numitelor „bărci zburătoare „.

Sikorsky realizează în 1939 primul elicopter cu rotor vertical Vought-Sikorsky VS-300, după al cărui model se va produce pentru prima dată în serie un elicopter şi anume modelul R4 în anul 1942.

Modelele următoare au fost din ce în ce mai inovatoare şi mai folositoare atât pentru societatea civilă cât şi pentru armată. Astăzi Sikorsky produce o gamă variată de elicoptere, de la cele de transport şi  civile pâna la cele militare de luptă.


S-64 Skycrane

Sikorsky RAH-66 Comanche

Sikorsky X2 Demonstrator 2010

Enormul succes  a facut din Sikorsky Aircraft  Co. principalul furnizor de elicoptere pentru Casa Albă din 1957 pâna în prezent şi au propulsat-o facand-o cea mai mare corporaţie în acest  domeniu din lume.